:(

Prea multa lume a uitat de zilele
Cu tenisi rupti in goana de a-ti prinde visele
Cati au uitat cum se umbla prin gara
Ce gasca tare se strangea la mare in orice vara

Noptile albe, primul metrou spre casa ta
Vremea in care nu iti pasa ce va urma
Prea repede am crescut, prea repede am pierdut
Ani in care dormi putin dar iubesti si razi din plin

As vrea sa ma dematurizez
Sa stau in ploaie si sa visez
As vrea sa te dematurizezi
Sa vii in ploaie si sa visez 2X

Si tu si tu si tu
Si tu si tu si tu
Si tu si tu nu

Prea multa se cearta la televizor
Prea multa lume sta plictisita la semafor
De parca viata ar fi atat de lunga cat
Sa poti sa iti plangi de mila ca ti-a ajuns pana in gat

Prea multa lume a ingropat ce si-a propus
Prea multa lume sta cu garda sus
Prea repede am crescut, prea repede am pierdut
Ani in care dormi putin dar iubesti si razi din plin

As vrea sa ma dematurizez
Sa stau in ploaie si sa visez
As vrea sa te dematurizezi
Sa vii in ploaie si sa visez

sindromul caminului C2

Privind la viitor trecutul mi-l pun pe rana...

Ideea e ca sindromul C2 se manifesta la fiecare in parte cu totul altfel..aia e si frumusetea lui . Te crezi plin de bani si visezi k o sa ai si u CC ca si boschetarul care vine in fiecare dimineata si accelereaza indolent prin fata mea cand imi aprind o tigare gandindu-ma cate au mai ramas si cat timp mai dureaza pana o sa dau iar bani pe alt pachet..
Uneori crezi k esti nasul profului pe care toti l-ar linsa...te gandesti sa-i faci felul ...sa il torni pe el la fundatie ca sa nu se darame cladirea..si multe multe altele prea numeroase ca sa le tratez in acest post..

"Hai sa o luam de la inceput
Ti-aduci aminte cum am crescut pe strada noastra
Cand mama ne striga de la fereastra
Noi ne stricam de ras, furam sifoane din plasa
De la vreo baba grasa"

M-am intalnit azi cu un bun...foarte bun...prieten din copilarie cu care din nu-stiu-ce-motiv-stupid-nu-am-mai-tinut-legatura si cam asta m-a facut sa scriu acest blog care va avea insa o cheie pe care nu o voi dezvalui insa...Am stat de vorba , ne-am povestit...ceva banal.
Mi-e dor sa pot sa spun si eu..."hai sa o luam de la inceput"
Tii minte cum am crescut pe strada noastra...tii minte ce vremuri frumoase erau atunci ...tii minte fotbalul pe care il jucam ...tii minte goana dupa nuci ? Iti aduci aminte cand ma striga mama de la fereastra de auzeam tocmai din curtea liceului...Tii minte cuptorul pe care ne urcam si pierdeam toata ziua plini de praf de la fotbal certandu-ne cu paznicul(sau paznica).......Gras:5 mii.

In fine cea mai frecventa "boala" a caminului C2 mi-a fost data spre analiza rationala de urmatorul eveniment independent de timp si spatiu. Ai vazut o fata...in departare ... te uiti ...analizezi de sus in jos...iti imaginezi...te infierbanta ...stii ca n-ai nimic acasa ...si...si...si observi atent fara voia ta...pana cand vine colegul de grupa si iti zice ca ai boala caminului..si iti dai seama ca tu chiar o ai. Da ! Asa se intampla cand nu prea vezi o prezenta feminina in jurul tau de luni de zile. Si mama padurilor uscate ti se pare incredibil de frumoasa...o observi ...timpul nu ami exista in jurul tau...esti doart tu cu ea ( degeaba zici tu:las frate ca asta e pocnita nu merge )
Prietene iti spun esti posedat de un Dybbuk-vezi The unborn sau pe scurt FRAIERE IESI DREAQ DIN CAMIN CA ESTI BOLNAV.

"Apoi am mai crescut numai treceam pe acasa
Colegi de clasa ne-au fost doi barmani dintr-o terasa
Cand cineva ne mai zicea k viata-i grea
Noi ii spuneam ne doare-n p*** nu ne pasa
De la inceput iti amintesc cum am crescut
Cum ne-am batut prima data pe prima fata
Mai sti ce fata am facut cand am vazut
Ca altul o f***a de mult"

Cand credeam ca viata e grea..chiar ziceam ce nu ne pasa aveam tot si nu aveam nimic(nici o grija).Nu ne pasa ca parintilor nostrii le era greu. Aveam jocul si prietenia.Apoi am plecat de acasa si uite suntem aici si se face din ce ni ce mai greu. Ce idile de o vara. Ce stateam pe bancile din centru . Ce stateam la oliana.Mi-e dor de vremea cand trebuia sa ne facem zilele de nastere pe la unii pe acasa sau la o pizza toti. NU stiam ce sunt aia banii...NU stiam ca viata e atat de nedreptat.NU stiam ca uneori poti sa pierzi totul nefacand nimic ....NU stiam ca dragostea e efemera..NU stiam ca vom fi acum departe si ca rar ne vom mai intalni . NU stiam ca in clipe de astea iti vine sa nu mai traiesti cand auzi motive...pretexte...scuze...fitze...bashini...tertipuri ...A fost frumos dar din pacate am invatat la scoala ca una dintre proprietatile timpuli este ireversibilitatea.

Si mai tineti minte prima tigare...prima tigare invelita in frunzele aramii ale toamnei sa nu lase miros pe degete..doamne ce frumos era atunci ..mai tineti minte cand puneam bani de un pachet si ne duceam la locul nostru si il fumam pana terminam si cartonul de pe el..chiar...locul nostru...mah e tot acolo l-am vazut eu ...am trecut pe langa el...doar oamenii s-au schimbat.

Mai tii minte banca noastra din parc...care dintre ele ...de la sah...de la patinoar...de pe straduta intunecata..mai tii minte ce am consumat acolo ...cata iubire am putut produce...mai tii minte ca ne cacam pe noi la propriu si totusi avandu-ne in brate ne incalzeam pana seara tarziu in noptile de iarna. Mai tii minte cand ma bateai la cap sa mergem la coloana ...mai tii minte cand te culcam pe spice si iti intrau in hanorac si abia ieseau la spalat..mai tii tu oare minte ziua aceea in care am plecat de la scoala si ne-a prins o ploaie primavaratica in parc si ne-am udat si pomii erau de un verde crud..si a iesit curcubeul si ti-am facut poza..

"Strada noastra-i martora, mama striga
E tarziu, treceti in casa, stai si-nvanta sa faci fata,
In spate in cazemate,aveam reviste deocheate
Era simplu aveam tot timpul pt noi, tot timpul lucruri noi"

In fond si la urma urmei avand boala caminului nu trebuie sa fii un ciudat...pentru ca atunci ar insemna sa vorbesti alta limba decat cea a golanului cocalar ingamfat ce plescaie mentol : "moama ce buna-i aia...dai peste cur mai frate.."

"Acum timp, mai lasa-mi timp sa te prind
Stai asa sa-ti zic ceva privind
La poze pe multi nu-i recunosc
Gandeam toti ca viata-i lenta
Ma sperii cand incep sa sterg numere din agenda
Stau singur pe geam, dau foc la ce mai am
Si ma gandesc ca a mai trecut un an..."

Ganduri ce ma indeparteaza de paradis
Ganduri ce ma trag spre abis
Ganduri ca fac ce-am promis
Ganduri ca ma simt iar invins.

Parasire...de vointa

De mult timp nu am mai scris pe blog mai nimic...si cred ca motivul pincipal al acestei absente din spatiul virtual il reprezinta concluzia urmatoarei istorisiri.
Acum,in clipa cand scriu aceasta postare ma vad nevoit sa utilizez mai vechiul meu prieten: calculatorul de acasa.Deci ,venind de fiecare data acasa , imi propusesem sa ma scol si eu devreme intr-o duminica sa ma duc pe la biserica sa aprind o lumanare pentru noi sa fim mai buni , pentru cei ce nu mai sunt sa fie mai luminati in drumul lor spre Cel de Sus. De absolut fiecare data bininteles ca nu m-am trezit ,mi-a fost lene, sau pur si simplu m-am trezit nu mi-a fost lene da am avut altceva "mai bun" de facut. Astazi mi-am propus acelasi lucru.Numai ca m-am trezit si m-am dus direct in targul de masini , asta ocupandu-mi timpul de dimineata cand as fi putut sa ma duc la Biserica.
Am si renuntat la ideea aceasta cand am vazut ca era ora 12 cand iesisem din magazinul vis-a-vis de Biserica la care eram obisnuit de mic sa mai merg (cateodata). Vad usile deschise.Hai sa ma duc totusi. Cand sa trec strada si sa urc scarile Bisericii ...stupoare....doamna care s ocupa cu vanzarea lumanarilor si probabil cu administrarea "lumeasca" a Bisericii (nu ca si preotii n-ar face asta..) , ma intoarce din drum si imi spune ca INCHIDE si ca trebuie sa fac cale intoarsa. In acea fractune de secunda (cosmica , terestra nici eu nu mai stiu ce secunda a fost..) mi-au trecut prin cap foarte multe mustrari ,foarte multe zbateri,foarte multe paralelisme la anumite pilde,istorisiri biblice, populare si chiar cotidiene . Am sa insist asupra unei pilde ,care se poate citi direct din Biblie.
ANUNT: nu doresc o postare cu eticheta crestina , dogmatica sau convingatoare care sa bata numai in ideea ca as fi vreun oarecare domn respectuos care va vine pe la usi cu carti religioase :|
Pilda este urmatoarea: se zice ca la un templu erau 10 fecioare care tineau lumanari ,candele aprinse cu untdelemn .Intr-o zi untdelemnul s-a terminat iar fecioarele au fost nevoite sa se duca la magazin sa-si cumpere fiecare cantitatea de untdelemn necesara pentru mentinerea candelei aprinsa la urmatoarea slujba.Bineinteles ca aceastea s-au impartit in 5 fecioare care reprezinta omul chibzuit care se pregateste din timp ,plin de vointa si lipsit de lene care imediat s-au dus si si-au cumparat untdelemn chia daca mai era o saptamana pana la urmatoarea slujba.Celalalte 5 s-au gandit in felul urmator:avem timp. Doamne ce pacatoasa e aceasta afirmatie ...avem timp..multe lucruri frumoase se darama la auzul acestor doua cuvinte :) .Astfel s-au culcat ,trezindu-se exact in ziua slujbei la templu . Mergand repede la magazin sa cumpere untdelemn aceastea au constatat cu o si mai mare STUPOARE ca magazinul era inchis. S-au dus la templu cu capul plecat sa ceara untdelemn de la celelalte fecioare.Acestea le-au refuzat si le-au inchis usa templului ,lasandu-le pe dinafara.
Morala biblica a acestei pilde nu tin sa o exemplific desi e foarte frumoasa si intr-un fel complexa.Cert e ca exact acelasi lucru mi sa intamplat si mie astazi si ma sperie ca as putea sa raman pe dinafara "templului" .De prea multe ori am zis : lasa ma ca facem maine, lasa ma ca invatam mai pe seara (chiar se apropie sesiunea), lasa ma ca avem timp, lasa ca avem tot timpul din lume.
NU AM TOT TIMPUL din lume ...nu aveti tot timpul din lume .
NU faceti aceeasi greseala pe care sunt predisus sa o fac eu. NU ziceti niciodata lasa ca avem timp ,lasa ca e timp. Timpul e ce lmai mare dusman al lucrurilor frumoase...adica al omului...al intregului...al totului...
Ma gandesc si totodata ma trec fiori ca ceea ce s-a intamplat azi poate fi un avertisment ...o mustrare ca noi suntem atat de delasatori...atata de lenesi si nu stim cum sa pretuim cu adevarat timpul ce ne-a fost dat sa-l traim .
O sa inchei exprimandu-mi toate gandurile de incurajare si de imbarbatare a celor ce sunt in sesiune...fraii mei de suferinta (sau nu chiar suferinta)...dar ganditiva ca VA TRECE ..BAFTA MULTA :*

Rugaciune :)

In primul rand as dori sa scriu un antet al acestei rugaciuni , antet care sper ca este ruga mea si a tuturor romanilor : Doamne ,Doamne lumineaza Doamne calea celor adormiti sa poata sa gaseasca drumul spre Imparatia Ta ,fie ca gandurile noastre buna sa scanteieze sufletele celor aflati deja langa Tine , celor care au fost ,au trait ,te-au iubit,ti-au cantat cu o voce exceptionala care voce sunt convins ca rasuna "dumnezeieste" in coltisorul sau de Rai . Doamne ai in paza pe Doamna - Doamna Anca Parghel ...


Nedorind sa fragmentez rugaciunea as dori sa insuflu putin starea spirituala de rugaciune...acea stare intima si de neconditionata iubre catre Dumnezeu care este indrumatorul Sfantului Nicolae , Cel care a daruit ratiunea cea buna si sufletul cel plin de iubre.
Am venit acum de la film .E tarziu .Mult prea tarziu. Ei bine stateram si ma gandeam la ce zi e astazi si la cum o traiesc oamenii . Nu stiu altii cum sunt...dar eu cand ma gandesc la mirosul de portocale ,mirosul de crama de ghetute, mirosul de zapada, si pe mama atarnand la cuptor motocei de caldura sufleteasca ,iar tata misterios facand pe moshul parca nu ma dau dus din caminul meu natal.
Era frumos atunci . Ma trezeam dimineata si asteptam cu nerabdare sa vina moshul Nicolae (era cred singura zi din an cand stateam ore sa imi spal ghetutele si sa le lustruiesc ca sa fie gata gata pentru a primi cadouri) . ERa acea credinta vie si de necontestat in sufletele noastre. Credeam cu fiecare por in dorinta scrisa pe foaie , credeam in noi -eram fericiti.
M-am uitat acum nu mai e acea sclipire ,nu ami e acea asteptare .MOshul vine la MacD...de ce ? De ce nu vine moshul in ghetute..tin minte..pervazul din bucatarie cu ghetele de iarna (sa fie mai incapatoare) pline .Dar nu pline de dulciuri sau cadouri.Ci pline de speranta ,de fericire ,de siguranta ,de iubire ,de credinta ,de fericire.Se schimba generatiile si am impresia ca scriu cu lacrimi grele care cad pe litere de tastatura ca sa scrie aceste amintiri risipite acum catre toti cei nostalgici ...catre cei care asta seara si-au pus ghetutele la usa,pe pervaz,sau in hol.Sa va zic ceva cu mana pe inima,cu ochii umezi si cu cel mai profund regret.
ASTAZI a fost primul an in care nu am gasit nimic in ghetute :( :( :(. Dar moshul nu mai vine la cei ca mine .Am imbatranit .M-am maturizat. Moshule aici incep rugaciunea mea din sufletul inca de copil catre tine:

Draga Mos Nicolae ,
Patrunde in inimile celor care iti trimit ruga si le lumineaza calea.Le lumineaza mintea.Le trimite in ghetute cadoul de a sta mereu in ele cu picioarele pe pamant.Nu ii indeparta de la credinta cea vie in tine si fa-ma sa am curajul si determinarea sa iubesc pe aproapele meu .Asterne iubirea peste tot globul . In aceste zile de criza , de indoiala si de amaraciune mai pune te rog langa ghetute darul impacarii,darul iubirii, darul cumpatarii, darul copilariei .
Vino moshule la nenea pe care l-am vazut in drum spre cinema si care saracia l-a condus probabil sa uite ca astazi vei veni. Ajuta pe babuta de la colt de la shaormarie cu putina caldura sufleteasca .In genunchi trimit ruga mea catre tine spre a-i darui persoanei care a fost la randul ei ajutorul moshului pentru acea babuta lumina in suflet , suflul caldurii interioare ,iubire si ocrotire in aceasta lume mult prea dezordonata .Iubeste acea persoana si nu o lasa sa sufere si sa se piarda in apele tulburi ale vietii ce se iveste la orizont.
Platestele te rog cu un sentiment de iubire de intelegere si de bunatate pe cei care te-au ajutat sa imi indeplinesti dorintele si vie ca ghetutele celor care 20 de ani au fost alaturi de mine sa fie pline de iubirea mea neintrerupta si neconditionata.Le datorez totul . In ghetutele vietii mele ei mi-au pus cel mai de pret dar - m-au facut om si mi-au dat puterea sa nu dezamagesc .
Acum sa revenim si la doleantele mele.
Mosh Nicolae...As vrea ,daca se poate, sa-mi aduci o jucarie Action-Man ...si multe dulciuri.
Radu.

Va invit la un ceai...

Foarte multa lume m-a intrebat de ce nu am mai scris pe blog. Va raspund prin 2 propozitii eliptice : lipsa de timp , lipsa de idei concrete. O sa imi insir in randurile urmatoare cateva din experiente si impresii legate de orasul Bucuresti.Scriu despre Bucuresti pentru ca mi-a ramas intiparit pe foitele gandirii si pentru ca vad in el o sursa de inspiratie sentimentala , materiala , profesionala,educationala si fost nu in ultimul rand culturala.De ce imi place Bucurestiul? Totul a fost declansat de prima intalnire cu orasul.Evident Tg-Jiu, dimineata ,frig si tata la volan...ca de obicei trecem prin Vilcea (ridic picioarele sa nu ma ud cand trecem peste Olt) , Pitesti si autostrada.
Primul lucru care mi-a ramas in suflet este...nu cred ca o sa ghiciti ... indicatorul mare de la intrare in Bucuresti.Autostrada se sfarsea coborand in orasul iubit.De atunci de fiecare data cand ajung in Bucuresti raman impresionat ca un copil mic de acel indicator .Asa sunt eu..imi place sa pun la suflet si sa fac din lucruri mici obiectul unei nostalgii pe termen lung...ca deh bucuria vine din lucruri marunte . E! Si de atunci de fiecare data cand patrund spre aglomeratia citadina observ fiecare lucru...deoarece sunt milioane de fapte,locuri,edificii care imi starnesc interesul si bucuria.De fapt nu sunt milioane ..sunt TOATE .
Am luat o pauza pentru a reflecta la amintiri.Amintiri ce nu vor fi scrise aici pentru ca nu cred ca ar interesa pe cineva si..sa fiu sincer nu ar contura imaginea proprie ...sentimentul propriu ...pasiunea proprie pentru UN lucru atat de marunt si abstract ...pentru notiunea de ORAS.
Scopul postarii este acela de a va starni interesul pentru a va bucura de lucruri mici nesemnificative si cu care aveti o intalnire profunda unica si irepetabila .O intalnire "sub teiul Eminescian".
Moticul pentru care a fost posibila calatoria spre Bucuresti a fost unul strict profesional.Parintii aveau treaba in interes de serviciu.Cativa idoli pentru mine au fost in ziua aceea (nu-mi aduc bine aminte dar cred ca a fost o zi cu soare auriu...o zi in care ingerii erau printre oameni ...erau in orice lucru care m-a impresionat) Casa Poporului - o contructie incredibila ...gigantica...capodopera arhitectonica . Alte lucruri au fost :metroul , Bulevardul Magheru , magazinul Unirea, Piata Amzei ; aceste locatii au fost bifate mereu in jurnalele viitoare de calatorie pana sa ajung "flotant" in Bucuresti .Nu stiu daca a fost pentru ca imi era frica de a cunoaste altceva din acest imens oras sau pentru ca am fost conservator si am dorit sa revin tot timpul la lucrurile care mi-au placut de la bun inceput.
Am lasat la sfarsit Libraria Carturesti pentru a vorbi mai mult despre acest loc in care se imbina toate ramurile culturii : film,carte,pictura,teatru si ...CEAI.
Adaug ceaiul la clasa "cultura" pentru ca ,in opinia mea...din orice lucru care iti place si pe care il dichisesti atat de mult incat sa-ti faci un obicei placut sa-i contruiesti un altar si sa aduci ofrande -fie ele si o lingurita de gem de trandafir - se poate materializa o arta si, la fel ca marile ramuri ale artei , pe masura ce o finisezi devine din ce in ce mai apreciata. Astfel pentru mine exista arta ceaiului (arta pe care cred cu toata convingerea -fara sa fac vreo reclama- ca cei care au fondat aceasta librarie-ceainarie au ajuns sa o desavarseasca) precum si alte arte ale caror nume nu le dau din urmatorul considerent : un viciu poata supara anumiti oameni .. ii poate deranja si amplifica prejudecati...dar pentru unii inseamna pura arta ...:)
Astfel am intrat in librarie...miros de ceai combinat cu miros de carti ..perfect..ne punem la o masa cu scaune joase cu spatar mic toate de un lemn visiniu inchis...
Un salon creat parca pentru a-ti induce o stare de reverie din care cu greu mai poti iesi.Muzica in surdina...o muzica ce se apropia de stilul lounge sau jazz sau lounge sau instrumentala sau...nu asta e important .De fapt , daca am considera generatorii incaperii care dau dependenta si care te chemaa mereu la ea chiar in clipa cand ai parasit-o...si i-am lua separat nu ar avea nicio valoare .S-ar anula.Astfel generatorii sunt ceaiul,mirosul,muzica,oamenii,meniul de ceaiuri,gemul de trandafir,paharelel de ceai,tablourile,arhitectura. Combinati dau o reactie IREVERSIBILA cu o degajare de caldura sufleteasca apropiata de doza letala.Nu-mi doresc sa scriu un roman cu cuvinte filozofice , nelogica sau siropoase ..dar ceaiul de scortisoara pe care l-am baut cu tata si cu mama mi-a vindecat de toata ranile si mi-a dat putere sa revin de fiecare data cand am ocazia in acel loc ..mi-a deshis mintea spre largi si noi orizonturi m-a facut nemuritor...m-am cufundat de tot in cana cu ceai indulcit cu miere :)
Mai multe nu-mi vin a zice...decat : Poftiti la un ceai bun si la o tigare buna (hai ca m-am dat de gol) :P

Alegeri

E tarziu si nu pot dormi si caut ceva care sa ma inspire sa scriu.
Sa scriu iarasi despre nemurirea sufletului...despre prietenie...despre sentimente...totusi sa revenim la realitatea care ne macina zi de zi si sufletul si prieteniile si sentimentele.
Noaptea aceasta au loc alegerile in Statele Unite ale Americii.Ceva special ? Sa incepem cu o mica introducere in istoria acestui "american dream".
Se zice ca in lipsa de ocupatie masonii englezi s-au gandit asa : hai sa incercam un experiment-hai sa cream o lume perfecta cu reguli perfecte care sa atraga in timp o plenitudine de valori , de minti stralucite si sa prospere pentru a deveni un principal actor politic , economic , cultural.Si astfel avand la dispozitie un spatiu in care civilizatiile anterioare au fost uitate si un timp favorabil pentru a scrie un document atat de simplu dar atat de esential pentru a pune bazele unei lumi utopice-Constitutia Statelor Unite ale Americii- masonii au creat libertatea , "pamantul fagaduintei" al zilelor noastre.Pe scurt America este America nu pentru ca Amerigo Vespucci s-a ciocnit din greseala cu barca de un pamant necunoscut .Nu! CE TEORII ALE CONSPIRATIEI ??? Ele nu exista. Insa exista sinonimul America.
S-a creat astfel un stat care prin politica sa a adus cam cele mai stralucite minti din lume laolalta pentru a se dezvolta cat mai mult si a ajunge o PUTERE.Dar exista si o vorba :cine are informatia are puterea.Ei bine informatia a venit din partea acestor "masoni".
Am temrinat cu istoria ca deja am inceput sa vorbesc despre lucruri pe care nu le gasesti intr-un manual alternativ de acest gen.De fapt nu exista ISTORIE...sau cel putin nu exista istoria pe care noi o stim azi ....am fost asa de mult manipulati si mintiti incat ne-am creat un trecut fraudulos.Dar asta intr-o post viitor v-a fi dezbatuta mai pe larg...
Sa revenim.Poate ca este un lucru banal dar America voteaza.Si? Si ideea este ca vom afla cine ne va conduce pe mine ,pe tine ,pe cel de langa tine timp de 4 ani de zile.Vom afla cine va porni posibile razboaie , cine va avea in mana soarta omenirii ,viata noastra si banii nostrii. Ce sa mai incoa si incolo.Omu asta va avea puterea sa faca ce vrea cu noi.Va avea puterea sa ne faca mai fericiti (poate sa vina la Bucuresti si sa iasa iar un curcubeu iar prostimea sa fie fericita-e si asta un motiv de bucurie) sau poate sa ne faca mai bogati pentru o zi. Ati vazut ce bogati neam simtit toti cand statul american a imprumutat celebra banca AIG Life??? Ati vazut ce bogati ne-am simtit cand euro a trecut de la 3.9 -> 3.6 ??? Nu ma pricep la economie! Nu ma pricep la politica! Dar simt. :)
Poate ca zic prostii , poate ca inventez , poate ca va uitati la acest post si nu vedeti nimic special ,original,cult,provocator,captivant dar incerc totusi sa apelez la ideea de simtamant ,la ideea de a rationa.NU MAI FITI PROSTI! REALITATEA este in tine omule! Singura realitate este ca suntem oameni ! Realitatea este ca Dumnezeu este UNUL ! Restul e minciuna...sau dupa cum suna si titlul unui film romanesc mai putin cunoscut "Restul e tacere". Realitatea este ca omul care va fi ales maine ( si ma credeti ca nu vreau sa vorbesc de cei doi candidati..a avut timp presa sa faca asta si probabil ca v0ati facut si dumneavoastra o parere -IMPUSA ce-i drept pentru ca sunteti manipulati de presa ) nu este altceva decat cel mai puternic om in viata .
Dumnezeu sa ne ajute! God bless America!

Protest

Hoinarind dupa o bodega in care se bea o bere buna dar studenteasca (ieftina) ...pasii ne-au dus in centrul vechi al Bucurestiului...mai exact centrul istoric. MAI EXACT...zona Lipscani si Valea Regilor.Pentru cine nu a ajuns acolo recomand urmatorul lucru : aruncati o privire de ansamblu apoi inchideti ochii si urmati urmatorul procedeu rational pastrati formele ,arhitectura si completati cu trasuri , tramvaie trase de cai , doamne si domni eleganti imbracati de promenada,tutungeria de unde se aprovizionau cei ce faceau din fumat un obicei elegant ...un ritual aristocratic pe care in zilele noastre nu il mai vedem.
Umbrelute de dantela,monoclu,joben,baston,corsete largi ,parfumuri frantuzesti,Johnny Raducanu ... cantonete ce sa mai v-ati prins -am aterizat in Micul Paris..ce frumos trebuia sa fie atunci :( ..chiar si zonele de mahala unde se strangeau cei mai putin "aristocrati" si sorbeau un pahar de vorba pana cand birjarul pocnea biciul spre casele fiecaruia.
NU!!!!!!!!! NU am zis sa deschideti ochii ..DAR acum daca tot ati incalcat aceasta rugaminte observati putin ce este in jur: o arhitectura superba, maiestuoasa care isi face intrarea de dupa peretii scorojiti care stau sa cada...magazine de anticariat vechi, daramate sau in curs de demolare , bodegi moderne in care mai auzi din cand in cand un Armin van Buuren-In and out of love , si alta muzica mai neconventionala pentru ce istorie DOARME sub peretii acelor cladiri.
DA !!! Ati observat si boschetarii ,schelele ,gropile din pamant ,santierele,copii emo, bombe care sunt intesate de tineri care cred ca Micul Paris este un loc unde bei vodka la kilometru ieftina.
S-a tot discutat pe aceasta tema in presa de foare multi ani dar cine sa sa implice . M-am gandit care ar putea fi miza politica si financiara din zona.Proprietarii? Dar de ce nu fac ei nimic ? Statul ? Stiti ceva statul A SUPT bani de la parintii mei dar nu i-a intrebat niciodata :Doamna ,Domnule putem sa va luam x% din banii pe care i-ati obtinut cu truda pentru ca in cativa ani copilul dumneavoastra sa ajunga pe y octombrie anul cutare si sa fie cu adevarat patruns de istorie de traditia locului ? Nu ne-au intrebat ma nimic ? Ne-au supt !
Domnule Cutare Xulescu ...ai fost raspunzator de zona? Ne-ai supt banii ? BUUUN !!! Transmit un neortodox se ne sugeti si altceva pentru ura si deziluzia pe care a trebuit sa o suport cand am ajuns pe aceste meleaguri. O generatie de cultura a Romaniei ..si poate cea mai valoroasa a pus cate o bucatica de suflet in acel loc si ma asteptam sa mi se umple sufletul de bucaticile lor puse la comun.Dar nu s-a intamplat !
Ca o concluzie : merita din plin sa ajungeti acolo..macar sa beti un ceai si sa fumati in liniste o narghilea si sa lasati si voi o bucatica din sufletul vostru acolo "daca v-au placut bufonii"